Skip to content

În vacanţă în sfârşit (Movie time!)

15 July 2008

Am reuşit să ajung şi pe la ambasada Canadei, experienţă la fel de oribilă ca anul trecut când am fost la ambasada SUA, care implică un accelerat de la Deva la Bucureşti via Craiova (no comment), aproximativ 40 de ore nedormite, alergat dintr-o parte în alta prin Bucureşti şi când nu e alergat e stat la cozi cu orele. Sper să nu mai trec prin asta niciodată.

După cum ziceam, vacanţă. Pierd vremea. Mă uit la filme. Fiind un fan al genului horror, am văzut în ultima vreme câteva filme – unele mai bune, unele mai proaste. Vă spun pe scurt:

The Ruins – Oribil. O tâmpenie. Chiar nu merită 90 de minute să vezi 4 oameni mâncaţi de plante + final total previzibil.

The Orphanage – Filmul este în limba spaniolă (din Mexic cred). Începe destul de bine, câteva faze foarte faine/creepy după care degenerează într-o dramă cu happy end. Merită văzut pentru prima jumătate.

Dead Silence – Mi-a plăcut. Destul de înfricoşător, minus câteva clişee dar am apreciat cel mai mult finalul. Recomand cu căldură.

The Hills Have Eyes – Am reuşit rezistat să văd în sfârşit marea capodoperă a lui Wes Craven. La fel, prima jumătate e OK, a doua e sânge şi maţe. Clasicul slasher movie, doar că eu prefer horror-urile mai rafinate decât o baie de sânge.

28 Days Later – Am vrut să îl urmăresc ieri dar mi-am adus aminte că l-am văzut mai demult. Este într-adevăr un film bine realizat. Unul dintre cele mai bune filme cu zombies pe care le-am văzut.

I Am Legend – Singurul film horror de muuuultă vreme la care nu am avut răbdare să mă uit până la capăt, cu toate că am citit multe laude la adresa prestaţiei lui Will Smith. Probabil target-ul filmului a fost publicul larg american deşi asta nu ar trebui să se resimtă atât de tare – Resident Evil mi-a plăcut mult – dar asta este.

The Signal – The Signal a pornit ca horror şi a degenerat într-o comedie. De la un moment încolo dialogurile încep să semene cu o schiţă a lui Caragiale şi nu te mai sperie deloc (sau poate e doar impresia mea de om care a văzut multe horror-uri şi acum are pretenţii)

Películas para no dormir: La habitación del niño (sau Camera copilului, titlul în româneşte) – Alt film spaniol. L-am văzut pe HBO luna trecută şi recunosc cu ruşine că m-am speriat în momenul în care, cufundat în acţiunea filumului pe la 4 dimineaţa, soţia s-a trezit şi mi-a pus, din spate, o mână pe umăr. Am sărit ca ars :)

Solstice – Din nou un film destul de reuşit. Finalul lasă puţin de dorit dar a fost mult mai OK decât majoritatea filmelor din ultima vreme. Eu zic că merită văzut.

Am vizionat şi alte genuri dar despre ele în alt post. Am revăzut şi câteva episoade din Masters of Horror, serial pe care îl recomand, din nou, cu căldură. Nu toate sunt reuşite, nu toate sunt horror, dar majoritatea merită văzute. Şi dacă tot vorbesc de horror, să vă spun de câteva filme pe care le-am văzut mai demult dar le recomand.

In the Mouth of Madness – Cred că e filmul meu horror preferat. Atât. Căutaţi-l, vedeţi-l.

Masters of Horror sezonul 1, episodul 13: Imprint – Am scris despre el şi pe vechiul blog de pe Yahoo 360. E superb.

Tot Masters of Horror, sezonul 1, episodul 8: John Carpenter’s Cigarette Burns – Mi-a plăcut poate tocmai pentru că seamănă în multe privinţe cu In the Mouth of Madness.

1408 – Una din cele mai bune ecranizări după un Stephen King – eu fiind mare fan Stephen King care de obicei zice “cartea era mai bună”. De data asta am văzut filmul înainte să citesc cartea aşa că îl recomand până pun mâna pe ea.

Jeepers Creepers – Primul nu continuarea. Bestial până aproape de final. Când arată în sfârşit creatura, în secţia de poliţie, cam strică treaba. De fapt toată partea cu secţia de poliţie e cam pe lângă dar până acolo filmul e excelent.

Shutter – Varianta Coreană, nu am văzut varianta SUA a filmului. Creepy.

Silent Hill – Realizare de nota 10. Poate puţin prea abstract dar frumos oricum.

Lord of Illusions – Chiar dacă e destul de vechi, e super fain realizat.

Şi mai era un film pe care l-am văzut acum câţiva ani la televizor dar nu am reuşit să îi aflu numele. Cu In the Mouth of Madness a fost la fel – i-am uitat numele – dar după lungi căutări pe net folosind ce îmi aminteam din film am reuşit să-i aflu titlul şi să-l revăd. Celălalt – din câte îmi amintesc – era cu un tip într-un ospiciu unde în pod era un cufăr care conţinea nişte scări spre nuştiuunde. Îmi mai amintesc că un coleg de casă de nebuni cu personajul principal scria non-stop la o maşină de scris şi spunea că scrie ce urmează să se întâmple şi dacă se opreşte din scris distruge lumea. Şi culmea că el chiar scria ce se întâmpla în realitate. Şi că tipul a ieşit o dată din casa respectivă şi cerul era roşu-verde-mov, ca şi cum el visa. Se pare că nu îmi amintesc destule cât să mă ajute motoarele de căutare😦 Oricum, şi ăsta a fost un film care mi-a plăcut mult de tot când l-am văzut. Revin în curând cu un post despre filmele non-horror pe care le-am vizionat în ultima vreme. Chiar acum încerc să urmăresc The Hills Have Eyes 2 dar e chiar mai jenant decât primul. Tocmai de aceea m-am întrerupt ca să scriu cele de mai sus – cititorii mei merită să vadă un horror de calitate.

From → movies

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: