Skip to content

Băgam-aș în datorii

20 November 2008

În momentul în care domnii cumsecade de la Bank of Montreal au venit la MCDC și ne-au scăpat pe toți noii angajați de o bătaie de cap, oferindu-ne gratis un cont pentru salar și card de debit pentru contul respectiv, ne-au făcut cadou – din mărnimie, desigur – și un card de credit.

Eu nu am avut până acum card de credit și nu îmi place din principiu să mă ”bag în datorii”, mai ales dacă nu este nevoie. Dar se pare că așa e sistemul: de exemplu, cu cardul de debit nu am putut comanda de pe net. Nu știu dacă doar de pe site-ul de pe care am încercat sau pur și simplu nu se poate. A trebuit să folosesc cardul de credit. Ieri, la Ikea, am descoperit și limita de pe cardul de debit – deci banca are grijă de banii mei, nu mă lasă să cheltuiesc mai mult de nu știu cât deodată din contul cu bani munciți de mine. În schimb am reușit să plătesc cu cardul de credit, se pare că limita de acolo este mult mai mare. Deci banca nu este așa îngrijorată de banii mei virtuali.

Altă chestie grozavă am descoperit-o plătind cu cardurile la magazine. Dacă plătesc cu cardul de debit, îmi dă chestia aia cu taste și mă întreabă – ”Cumpărături în valoare de X. OK?”. Adică sunt de acord să dau atât. Da. Pe urmă îmi cere PIN-ul. Din nou, banca are grijă de banii mei, să nu cumva să cheltuiesc prea mult. Plus că dacă îmi fură cineva cardul, oricum nu are ce face cu el fără PIN. Ei bine altfel stă treaba când plătesc cu cardul de credit: atunci primesc doar un bon pe care trebuie să-l semnez. Atât. Oricine, cu orice credit card, poate cumpăra de cât e limita acolo, doar cu o semnătură.

Concluzia este că Bank of Montreal vrea să mă vadă datornic. Nu mai are rost să spun că dobânda este lunară. Deci dacă nu ai plătit prompt, lunar, the juice is flowing. Am înțeles că poți aranja să ți se transfere automat, lunar, banii din cont ca să acopere creditul. Și cum, repet, nu vreau să fiu datornic, m-am dus la bancă și i-am rugat să îmi activeze și mie serviciul ăsta. Tanti de acolo m-a întrebat în ce dată aș dori să aibă loc tranzacția. Eu, ne fiind de prin părțile astea, am întrebat ce zi alege lumea de obicei. Întâi, mi-a spus tanti. OK atunci, fie întâi. În fiecare întâi a lunii, scap de datorii. Ieri am primit o scrisoare de la bancă unde eram înștiințat că am datorie în valoare de nu știu cât, din care trebuie să plătesc nu știu cât până cel târziu pe 30 noiembrie😐

From → rant

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: