Skip to content

Déjà vu

6 January 2009

Mai scriu una despre asiatici – din nou, fără rasism și fără rea intenție. Pur și simplu sunt niște situații pe care pe mine mă amuză la culme.

Microbuzul care ne aduce în Richmond de la MCDC oprește, normal, în mai multe locuri din oraș. Așa că șoferul întreabă fiecare pasager, în momentul în care acesta se urcă în microbuz, unde se va da jos. Asta pentru că, în cazul în care nu se dă jos nimeni la o stație, poate să nini nu mai treacă pe acolo, scurtând astfel drumul.

Am trei colegi chinezi. Care, pe cuvânt, arată la fel. Identici. Până și ramele la ochelari le au la fel. Și locuiesc toți în aceași clădire. Și vin la lucru împreună. Și pleacă de la lucru împreună. Așa că, dacă nu ați prins momentul în care se urcă unul după altul în microbuz și repetă fiecare aceași destinație, nu știți ce înseamnă déjà vu.

From → true story

3 Comments
  1. Asta chiar ca e tare :)))) cred ca te prapadesti de ras cand i vezi :))

  2. vladr permalink

    Hei! Long time no see, Alex. Ce mai zici tu?

    Și da, mor de râs când îi văd.

  3. Hy! Uite ce sa fac bine lucru, school and home. In rest mai nimic interesant😀 citesc blogu tau😛 si ma amuz.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: