Skip to content
Tags

Fail TV

12 February 2010

Am început să mă uit la OTV, la Dan Diaconescu în Direct și alte emisiuni de genul. Orice înregistrări găsesc pe YouTube. Nu pot să înțeleg de ce naiba nu urmăream când eram în România. Emisiunile sunt bestiale. Failblog e mic copil pe lângă ele. Sunt amuzante și triste în același timp, pline de absurd și ridicol. Greu de descris. Ca un accident feroviar în care se ciocnesc două trenuri pline cu clowni și balaoane.

Să vă spun cu ce m-am delectat în ultimele câteva zile, de când urmăresc: în primul rând sunt “vedetele”. Astea sunt multe. Nikita, Magda Ciumac, Roxy Manelista, Ogică, Sexy Brăileanca, Profesoara Porno, Naomi… Foarte multe. Și ce e interesant e că niciunul din personaje nu face nimic. Adică nu au ajuns faimoși ca muzicieni, actori, fotbaliști sau mai știu eu ce ca apoi să apară în presa de scandal. Nu. Au ajuns faimoși tocmai pentru că fac scandal. Vin în emisiune, debitează niște tâmpenii, se ceară, se înjură și se iau la bătaie. Pe urmă cântă de te pufnește râsul și se mai ceartă puțin.

Și Dan Diaconescu este un geniu. Pentru că manipulează pe toți maimuțoii ăștia să se certe între ei și să se înjure, totul pe un ton foarte neutru și naiv. Din punctul meu de vedere, televiziunea e Fail TV și mă pot amuza copios cu clipurile de pe internet. Regret că nu am prins emisiunile în direct, ca să le văd integral.

Dacă tot nu v-am convins, urmăriți clipul următor: 

Acum gândiți-vă, care e canitatea de fail din el? Nu cred că am mai dat pe net de ceva atât de amuzant de mult, mult timp. O, dacă aș fi realizat asta înainte să plec din România, când mă plângeam că nu am ce vedea noaptea la televizor și de fapt cea mai tare emisiune rula noapte de noapte…

From → funny

One Comment
  1. profu de info permalink

    Ti-am urmarit azi blog-ul.
    In privinta acestui post ai oarecum dreptate in ceea ce priveste “calitatea” personajelor lui Diaconescu. Dar nu ma mai uit de mult timp la asa ceva.
    Inca astept acele emisiuni in care sa se vorbeasca si de alti romani, nu doar despre gunoaie. Acele emisiuni in care sa fie invitati si ascultati romani care au devenit cu adevarat celebrii. Sau macar au facut ceva cu adevarat valoros, pentru ei si pentru cei din jur. Exemple? Sunt multe, poate prea multe si de aceea nu fac “rating”. Am si eu cateva: un fost coleg de clasa, prof. univ. in SUA. Si care nu a uitat si a dovedit prin fapte recunostinta fata de scoala prin care a trecut. Aceiasi motivatie ma anima si pe mine. Nu cred ca stii, in 1984 am terminat aceiasi scoala unde acum incerc sa-i invat pe altii.
    Revenind la genul de emisiuni pe care as dori sa le urmaresc, si tu ai putea fi subiectul uneia dintre ele. Si chiar ca nu mi-as dori sa se auda numele meu acolo! Dar as fi incantat sa aud pomenit (chiar si in treacat) numele liceului. Dar, probabil, sunt prea batran, prea conservator si prea de moda veche ca sa mai am asemenea asteptari. De fapt, nici nu le mai am. Poate se numeste “blazare”. Sigur este ca sunt prea batran ca sa imi mai pot schimba setul de valori. Asa ca imi urmez drumul drept inainte. Apropo de filme, imi plac la nebunie filmele americane, in care eroul (pozitiv bineinteles) merge inainte, fara se se abata, chiar daca se trage cu arme din toate partile sau se darama totul in jurul lui. Din pacate nu iti pot da un exemplu acum, nu retin titlul filmelor sau numele actorilor. Retin doar idei si mesaje. Imi plac filmele americane, caci in majoritatea, adevarul si binele sfarsesc prin a invinge. La noi (Romania) in cele mai multe filme (si nu numai), lucrurile bune se sfarsesc inainte de “the end”, uneori chiar la inceputul filmului, cazuri in care nici nu este sesizata existenta/prezenta lor.
    In fine, scuze pentru interventie, nu vreau sa te plictisesc. Sunt si ffff.obosit. De 4 saptamani stau pana seara la scoala cu copii care mai cred in ceea ce le spun eu. Sambata e olimpiada judeteana la info. Dupa zonala stam f.bine. Nici nu poti sa-ti inchipui ce bine pregatiti sunt. Doar nesansa ii poate face sa rateze. De mult nu am mai avut astfel de copii. Cam cum era pe vremea ta, daca iti mai amintesti. Diferenta este ca nu prea muncesc acasa. Si nu ei sunt vinovati! Sunt bruiati de ceea ce e jurul lor (colegi, emisiuni TV respectiv forum-uri de 2 bani). Si atunci ii tin in laborator de dimineata pana seara, unde nu se aud decat pe ei (sunt 4) sau pe mine. E drept, pot fi acuzat ca ii manipulez, aratandu-le niste valori pe care nu le regasesc atunci pleaca acasa. Si din pacate sunt tot mai putini aceia care le apreciaza munca si valoarea. In ceea ce ma priveste, ma doare la 2 metri in spate, la fel ca si inainte. Mult mai rau decat pe vremea ta. Sau ai uitat cum intr-o zi de luni ai luat un 4 la engleza, chiar daca te-ai intors duminica noaptea de Petrosani cu premiul I?
    Ok. Noapte buna. Si numai bine iti doresc. Si sper sa-mi dai voie in continuare sa ma mandresc cu tine, sa le spun si altor copii cat de mult munceai si cum anume iti sunt rasplatite eforturile acum.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: