Skip to content

Cum am devenit tătic

11 February 2011

Totul a început cu vreo două săptămâni înainte de marele moment. Am început să mă panichez. Nu mai aveam stare, aveam tot timpuri fluturi în stomac… nu m-am mai simțit așa niciodată. Și culmea că nu eram îngrijorat, am fost tot timpul sigur că totul va fi bine, pur și simplu eram anxios.

Apoi a venit sâmbătă și m-am dus cu soția la spital. Doctorul a spus că vrea să inducă atunci nașterea pentru ca să nu stea asta mică înăuntru după termen. Inițial trebuia să mergem la 5 dimineața. Ne-am trezit la 4, eu am băut un kil de cafea și, la 4:30, primim telefon că nu ne pot primi pentru că e plin – sistemul la clinică așa e, dacă se întâmplă să nască mai multe femei la un moment dat, programările sunt amânate. Normal, nu am mai putut dormi de la kilul de cafea, așa că mi-am făcut de lucru prin casă. Pe la 8 am primit telefon să mergem că ne pot primi. În ziua respectivă mi-a trecut toată anxietatea pentru că am știut că soția e mult mai speriată decât mine și dacă ne panicăm amândoi nu rezolvăm nimic. Așa că i-am oferit suport moral soției.

Până noaptea târziu, când am ațipit puțin. Asta pe la 11 și m-am trezit pe la 12. Atunci am înțeles că la asta mică i-a scăzut ritmul cardiac (burtica soției era legată de monitoare) dar și-a revenit rapid. Mă bucur că dormeam că nu știu cum m-aș fi panicat altfel. Doctorul a spus că se poate întâmpla asta când bebele se mișcă în jos, spre ieșire.

Am mai stat o oră și, pe la 1 și ceva, soția a vrut să-și schimbe din nou poziția – stând în pat atâtea ore, putea doar să se întoarcă de pe o parte pe alta sau să stea pe spate. Când s-a întors pe spate, a scăzut din nou ritmul cardiac la asta mică. Asistenta care supraveghea a spus că probabil nu îi place poziția. Soția a revenit la poziția dinainte dar degeaba. Eu începeam să mă panichez dar imediat asistenta s-a uitat mai atentă și a zis că vine afară. Acum. În câteva secunde au intrat în cameră încă două asistente și doctorul și toată treaba a fost gata în 5 minute, foarte diferit de fazele din filme cu push! push! ore în șir. Practic Ada nu a vrut nicicum să vină la început apoi, când s-a hotărât, a ieșit imediat.

Inițial era întrebarea dacă eu stau în cameră sau nu în momentul cu pricina. I-am spus soției că nu țin neapărat să văd cum se întâmplă totul în cel mai mic detaliu dar dacă ea crede că o ajută să fiu de față, stau. Eu aș fi preferat să aștept afară, nefiind de modă americană. A rămas că va hotărî soția pe moment dacă are nevoie de mine sau nu. Desigur, lucrurile nu au decurs conform planului: Ada a venit atât de repede încât nu am mai apucat să vorbim. Ba chiar o asistentă m-a pus să-i țin un picior ridicat soției. Așa că, vrând-nevrând, am asistat la miracolul nașterii.

Și m-am emoționat tare. Nu mă consider o persoană emotivă dar recunosc că am lăcrimat puțin, atât de copleșitor a fost momentul. De fapt, ca să fiu sincer până la capăt, mă emoționez numai când îmi aduc aminte de momentele alea. După sperietura cu ritmul cardiac și după 21 de ore de nesomn, am primit-o pe asta mică în brațe. Și am devenit tătic.

From → personal

5 Comments
  1. Felcititari, Vlad. Ma bucur pentru voi si va urez multa fericire si sanatate!

  2. George Florentin permalink

    Felicitari pentru primul tau copilas! Sa iti traiasca, sa fie sanatoasa, frumoasa si devreme acasa… si sa nu te albeasca pana in 40 de ani.

  3. Radu Gostian permalink

    Felicitari, sa fie sanatoasa. Numai bine voua si lui Ada.

  4. Silviu Niculita permalink

    Vlad,

    Sa fie sanatoasa fetita! Felicitari!

    Numai bine,

    Silviu

  5. vladr permalink

    Mulțumesc pentru urări!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: